După adoptarea în ziua de miercuri, 15 octombrie, în plenul Camerei Deputaților, a
Legii privind plata pensiilor private, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât trimiterea actului la Curtea Constituțională, pentru controlul de constituționalitate înainte de promulgare.
Printre motivele invocate de Curte se regăsesc și cele pe care le-am arătat și eu în diverse luări de poziție și opinii transmise celor implicați în elaborarea și adoptarea legii.
Am susținut că proiectul trebuie să fie supus și unui control de constituționalitate datorită limitărilor în exercitarea dreptului de proprietate în special în ce privește dreptul de dispoziție.
Am arătat și că algoritmul de calcul al plăților lunare naște inechități și nu ține seama de contribuția efectivă a participanților la fonduri.
Am susținut prevederea (circumstanțierea) cazurilor pe caz de boală în care se poate încasa în totalitate suma acumulată în fondul personal, fără a se crea discriminări între bolnavii de cancer și cei care suferă de boli grave cu prognostic negativ.
Am mai ridicat și problema situației persoanelor fără moștenitori care ar putea dori să dispună integral de fonduri pe timpul vieții pentru ca banii, după deces, să nu fie revendicați de stat, în virtutea prevederilor din Codul civil. Concret, e vorba despre faptul că, în lipsa moştenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul defunctului se transmite comunei, oraşului sau, după caz, municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moştenirii. Banii din fond sunt un activ aflat în patrimoniul succesoral, deci, este greșit ca să se susțină că, în lipsa moștenitorilor, banii „să rămână în fond”, fără a se ține seamă de dreptul statului de a moșteni. Aici mă refer la faptul că, întrebat de jurnaliști ce se întâmplă dacă cineva care și-a ales plata programată pe 8 ani a pensiei nu are urmași și decedează, Dan Armeanu a spus că „dacă nu există moștenitori banii rămân în fondul respectiv”, precizând pentru HotNews.ro că, „în această situație banii rămân mai departe în contul fondului de pensie, iar dacă ulterior apare un moștenitor acesta poate ridica pretenții asupra banilor din acest cont”.
Totuși, statul este printre moștenitorii legali, prevăzuți la art. 963 Cod civil prin comuna, oraşul sau, după caz, municipiul și trebuia arătat celor interesați că există posibilitatea ca banii să revină acestora. Privind din această perspectivă, este încălcat dreptul de a dispune de sumele aflate în fond (de activul propriu), pentru persoanele care cunosc că nu au moștenitori, nu vor să lase statului și nici nu doresc să facă testament sau să instituie un beneficiar.
Dincolo de vulnerabilitățile la confruntarea cu Constituția, am arătat - la dezbaterea generală din Senat, dar și prin articole în presă și opiniile transmise - că trebuie clarificați anumiți termeni și înlăturate formulările vagi din textul în dezbatere, deoarece erau neclare atât în ce privește subiecții cu privire la care se referă, cât și referitoare la drepturile și obligațiile ce se nasc.
Am arătat că, în contractul de plată prevăzut de lege, una dintre părți, în cvasimajoritatea cazurilor, are și calitatea de consumator (de servicii financiare). Este esențială precizarea acestui lucru prin lege, deoarece, contractul de plată, în optica inițiatorilor, este unul de adeziune. Din acest motiv, datorită asimetriei informaționale, financiare, a dezechilibrului în capacitatea de a negocia și de a modifica clauzele contractuale a părții slabe, în cazul de față de consumatorul (numit neclar membru, mostenitor, participant etc), s-ar putea deschide ocazii de abuz, de practici incorecte a celor care oferă serviciile enumerate de lege. Din acest motiv am mai cerut și menționarea în lege a organismului de soluționare alternativă a litigiilor pentru a preveni situațiile posibile de litigii în fața instanțelor judecătorești.
Am arătat și că, în anumite momente cheie din parcursul proiectului, consultarea publică nu a fost chiar reală, deși ar fi fost suficient timp pentru acest lucru.
Am depus opinii și propuneri de amendamente și am participat la acele dezbateri la care am fost invitată, reprezentând Asociația Consumers United/Consumatorii Uniți, mai puțin la ultima etapă, în forul decizional, mai ales că s-a trecut repede spre faza ... decisivă, din plenul Camerei Deputaților, despre care nici nu am fost înștiințată. Motiv pentru care acțiunea ICCJ, care pune și acest aspect al lipsei consultării publice efective în atenția CCR , mi se pare fondată.
În concluzie, decât o lege promulgată și atacată la CCR după intrarea în vigoare, cu zeci sute sau mii de dosare în instanță suspendate pe bandă rulantă, mai bine un control de constituționalitate înainte de promulgare, pentru a fi toți (?) cu conștiința împăcată că s-a făcut cât de mult s-a putut pentru a nu se face o nelegiuire prin legiuire.
