Asociația Consumers United/Consumatorii Uniți se alătură de mersului inițiat de ONG-ul belgian SAFE Food, prin care îndemnăm guvernele naționale să stabilească o țintă mai ambițioasă pentru reducerea risipei alimentare.
Actuala propunere, aflată în discuție în aceste zile are ținte foarte scăzute care ar putea să nu aibă un impact semnificativ asupra scopului vizat. Guvernele naționale trebuie să conștientizeze eforturile actuale ale unor părți interesate de a reduce risipa alimentară și de a nu accepta obiective deja scăzute.
Context
În vara anului 2023, Comisia UE a publicat o propunere pentru o revizuire țintită a Directivei-cadru privind deșeurile, axată pe deșeurile alimentare și textile. Deși este lăudabil faptul că Comisia Uniunii Europene se străduiește să rezolve problema risipei alimentare, obiectivele de reducere propuse de 10% în procesare și producție și de 30% în comerțul cu amănuntul și consum sunt prea mici pentru a aduce cantitățile în valori absolute ale risipei alimentare la niveluri acceptabile. În 2015, UE a aderat la Obiectivul de dezvoltare durabilă 12.3, care urmărește să reducă la jumătate risipa alimentară până în 2030. Actuala propunere în mod evident nu îndeplinește această obligație internațională și face ca UE să nu își asume o responsabilitate globală. Cel mai recent Raport global de dezvoltare durabilă 2023 subliniază încă o dată că, în special în ceea ce privește Obiectivul de dezvoltare durabilă (ODD) 12.3, este nevoie de acțiuni urgente acum, pentru a atinge obiectivele globale până în 2030.
Dezbaterile aflate în desfășurare în cadrul comisiilor parlamentare responsabile au arătat că există prea puțină dorință și ambiție de a sprijini obiectivele în conformitate cu ODD 12.3. Speranțele noastre revin acum la Consiliu, sub noua președinție belgiană. Unele țări, cum ar fi Țările de Jos , și-au semnalat deja sprijinul pentru obiective mai ambițioase.
Alimentele pe care le risipim au consecințe economice, sociale și de mediu de anvergură. Datele Eurostat arată că peste 58 de milioane de tone metrice de deșeuri alimentare (131 kg pe cap de locuitor) sunt generate anual în UE.
Conform sursei citate, în 2021, al doilea an al pandemiei de COVID-19, în UE au fost generate aproximativ 131 de kilograme (kg) de deșeuri alimentare per locuitor. Gospodăriile au generat 54 % din deșeurile alimentare, reprezentând 70 kg pe locuitor. Restul de 46 % au fost deșeuri generate în sus în lanțul de aprovizionare cu alimente. Deșeurile alimentare menajere reprezintă aproape dublul cantității de deșeuri alimentare provenite din sectoarele producției primare și fabricării produselor alimentare și a băuturilor (11 kg și 28 kg pe locuitor; 9 % și, respectiv, 21 %), sectoare în care există strategii de reducere, deșeurile alimentare, de exemplu cu utilizarea părților aruncate ca produse secundare.
Valoarea de piață asociată este estimată la 132 de miliarde de euro, iar Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene a estimat că risipa alimentară reprezintă aproximativ 16% din emisiile totale de gaze cu efect de seră din sistemul alimentar al Uniunii Europene. O abordare mai puțin predispusă la risipă a producției și consumului de alimente ar economisi, de asemenea, aproximativ 4,7 milioane de hectare de teren agricol, care ar putea fi folosite pentru a produce mai multe alimente pe plan intern, care să ducă la îmbunătățirea securității alimentare, ar restabili căile naturale de captare a carbonului și a îmbunătăți biodiversitatea.
Cu toate că inițiativa Comisiei Europene și angajamentul său de a aborda această problemă prin Directiva-cadru privind deșeurile sunt lăudabile, obiective mai ambițioase sunt esențiale pentru a rezolva în mod eficient amploarea provocării risipei alimentare și pentru a respecta angajamentele asumate în revizuirea din 2018 a Directivei-cadru privind deșeurile și în cadrul Obiectivului de dezvoltare durabilă 12.3 din 2015.
De aceea, noi pledăm pentru:
- introducerea unor obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru toate statele membre ale UE, pentru a obține, în mod colectiv, o reducere cu 50% a pierderilor și a risipei de alimente din UE până în 2030 – inclusiv o reducere cu 50% pentru sectoarele de producție primară, producție, alimentație, comerț cu amănuntul și gospodării în sfera de aplicare a competențelor deciziei delegate privind măsurarea risipei alimentare în UE; și
- Lansarea unei revizuiri a extinderii domeniului de aplicare a măsurării risipei alimentare și a obiectivelor de către statele membre ale UE, pentru a include alimentele rămase nerecoltate sau utilizate în ferme la producția primară (excluse în prezent prin decizia delegată).
Aceste cereri au primit deja sprijin din partea unei game largi de peste 50 de organizații ale societății civile și de afaceri din 22 de țări ale UE.
De aceea, este important să fie respinsă orice diminuare a țintelor, de exemplu, amânând momentul de referință și/sau anul țintă, făcând obiectivele neobligatorii, schimbând definiția risipei alimentare sau nerespectând ierarhia deșeurilor.
România ar trebui să adopte o atitudine pro activă în susținerea unor obiective de reducere care să se alinieze la SGD 12.3 și să ofere sprijin pentru punctele cheie subliniate în revizuirea Directivei-cadru privind deșeurile. Atingerea acestor obiective este ambițioasă, dar fezabilă. Statele membre au un interval de timp de zece ani, din 2020 până în 2030, pentru a atinge obiectivele, iar în unele cazuri poate fi utilizat un an de referință mai devreme. În ultimii nouă ani de la angajamentul de a îndeplini Obiectivul de dezvoltare durabilă 12.3, multe state membre au făcut deja progrese substanțiale în atingerea obiectivelor.
Prin adoptarea acestor recomandări, România poate demonstra că poate fi un lider în promovarea unei economii circulare, în încurajarea dezvoltării durabile și cu contribuție la atingerea obiectivelor Uniunii Europene privind biodiversitatea și clima.
