Anual, la 15 martie, se sărbătorește Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor ("World Consumer Rights Day").
Începuturile acestei sărbători se află în anul 1962, când președintele John F Kennedy, a trimis un mesaj special Congresului SUA în care a abordat în mod oficial problema drepturilor consumatorilor, fiind primul lider mondial care a și-a îndreptat atenția asupra acestui domeniu. Pe măsura trecerii timpului, la nivel internațional s-a închegat o adevărată mișcare pentru protecția drepturilor consumatorilor, iar în prezent a devenit un domeniu specific de activitate, cu reglementări dedicate și cu autorități și organe de punere în aplicare a prevederilor legislative referitoare la consumatori.
Sărbătorită internațional pentru prima dată în 1983, la 15 martie, această zi din calendar s-a transformat, pentru cei implicați în mișcarea consumatoristă, într-o ocazie de a organiza manifestări care au ca scop creșterea gradului de conștientizare la nivel global și național a unor probleme de actualitate care preocupă consumatorii. Astfel, în fiecare an se alege o temă relevantă de dezbatere, iar pe marginea ei se organizeze acțiuni și campanii menite să aducă în atenția societății problemele cheie pentru consumatori din tematica aleasă.
Anul acesta, de Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor, subiectul abordat este „Tranziția către un mod de viață sustenabil”.
Ce este însă „sustenabil” pentru consumatori? Din punctul de vedere al consumului, sustenabilitatea înseamnă capacitatea de a menține și susține acest proces în timp. Transpus în utilizarea produselor și serviciilor într-un mod care minimizează impactul asupra mediului, consumul sustenabil trebuie să fie realizat în așa fel încât nevoile să poată fi satisfăcute atât pentru oamenii de astăzi, dar și pentru generațiile viitoare. Modalitățile prin care consumatorul poate atinge obiectivele sustenabilității sunt, de exemplu:
- alegerea produselor realizate din materiale durabile sau reciclate, optarea pentru aparatele electrocasnice eficiente din punct de vedere energetic și pentru cele produse prin tehnologii ecologice;
- repararea produselor în favoarea înlocuirii lor, pentru reducerea cantității de deșeuri greu de reciclat sau nereciclabile;
- sprijinirea afacerilor locale și achiziționarea produselor locale pentru reducerea lanțurilor de aprovizionare, alegere care are ca efect și reducerea poluării,
- reducerea risipei alimentare;
-trecerea la surse de energie regenerabilă pentru locuințe și transport.
Aceste tendințe sunt, de asemenea, relevante și pentru modul de finanțare a consumului și, conform OECD[i], există o cerere din ce în ce mai mare din partea consumatorilor pentru produse și servicii de finanțare durabilă la nivel de retail. Această finanțare durabilă acoperă o gamă largă de produse și servicii financiare de consum, inclusiv servicii bancare, de asigurări și de investiții. Produsele financiare durabile oferă consumatorilor posibilitatea de a-și alinia valorile și prioritățile personale referitoare la problemele sociale, de mediu și de guvernanță, cu produsele financiare pe care le cumpără și le utilizează. Acest lucru poate permite consumatorilor să promoveze, de exemplu, tranziția energetică, atenuarea schimbărilor climatice sau să sprijine finanțarea unor cauze sociale specifice. Un consum durabil, se bazează, însă, pe un sistem financiar sustenabil, care creează, valorizează și tranzacționează active financiare într-un mod care să modeleze bogăția reală, pentru a satisface nevoile pe termen lung ale unei economii incluzive, echitabile social și sustenabile din punct de vedere al mediului.
În ultimul deceniu, au fost formulate poziții de politică și acțiuni guvernamentale care au avut ca scop să abordeze schimbările climatice.
În contextul politicii UE, finanțarea durabilă este înțeleasă ca finanțarea care sprijină creșterea economică, reducând în același timp presiunile asupra mediului pentru a ajuta la atingerea obiectivelor de mediu și climă ale Pactului Ecologic European, ținând cont de aspectele sociale și de guvernanță[ii].
Cea mai mare importantă etapă a acțiunii globale privind schimbările climatice a fost reprezentat de semnarea Acordul de la Paris din 2015. Prin acest acord, aproape toate țările planetei, guvernele și organizațiile internaționale se angajau să introducă legi și reglementări care să reducă emisiile de carbon atât la nivel global, cât și la nivel național.
Însă, încă din primele zile ale noii administrații de la Casa Albă, ne uităm la o schimbare a politicii, iar Statele Unite s-au retras de la Acordul de la Paris și a implementat mai multe modificări legislative menite să reducă energia curată și să promoveze dezvoltarea bazată pe exploatarea combustibililor fosili. O astfel de abordare cresc temerile consumatorilor că ar putea influența politicile omologilor internaționali ai lui Donald Trump.
Cu toate acestea, în ciuda tensiunilor geopolitice, guvernele au datoria de a proteja consumatorii, pentru a crea o lume în care produsele sunt mai sigure, mai sustenabile, piețele sunt mai echitabile, iar producătorii și furnizorii pot fi trași la răspundere pentru efectele negative asupra mediului indiferent unde își desfășoară activitatea.
De Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor este timpul să ne gândim la faptul că în condițiile actuale acționăm pe o piață globală, care nu cunoaște granițe, unde produsele și serviciile dăunătoare mediului trebuie oprite printr-o luptă pentru corectitudine și echitate față de noi, consumatorii.
[i] OECD (2023), Financial Consumers and Sustainable Finance: Policy Implications and Approaches, OECD Business and Finance Policy Papers, https://doi.org/10.1787/bf84ff64-en
[ii] https://finance.ec.europa.eu/sustainable-finance/overview-sustainable-finance_en#:~:text=sustainable%20finance%20framework-,What%20is%20sustainable%20finance%3F,sustainable%20economic%20activities%20and%20projects.
