În complicatea rețea de tranzacții financiare bazate pe digitalizare, consumatorii cu venituri mici se găsesc adesea la cheremul practicilor opace și al comportamentelor frauduloase. 
Fără garanții de protecție adecvate, aceștia riscă să devină victime diverșilor răufăcători, care le exploatează vulnerabilitățile
Inteligența artificială a revoluționat numeroase industrii, de la recrutarea forței de muncă la asistența medicală și până la finanțe, prin eficientizarea proceselor și creșterea eficienței. Cu toate acestea, implementarea sa în activități rău intenționate, cum ar fi generarea de e-mailuri sofisticate de phishing sau crearea de videoclipuri deepfake, ridică provocări semnificative atât în ce privește daunele create celor care le cad victime, cât și ca modalități de combatere. Aceste tehnologii le permit escrocilor să manipuleze informațiile și identitățile cu un realism fără precedent, făcând din ce în ce mai dificil pentru consumatori să discearnă între comunicațiile autentice și schemele frauduloase.Creșterea rapidă a tehnologiei digitale a avut un impact pozitiv asupra diferitelor aspecte ale vieții noastre, atât din punct de vedere social, cât și financiar. Cu toate acestea, odată cu creșterea prevalenței inteligenței artificiale, a existat o creștere a fraudelor financiare și a escrocheriilor cibernetice în digitalizarea serviciilor financiare. În domeniul digital, unde tranzacțiile se desfășoară într-o clipă și granițele se estompează, nevoia de protecție robustă a consumatorilor se întrevede mai pronunțată.
Pe măsură ce tehnologia avansează, la fel progresează și tacticile folosite de actorii rău intenționați care încearcă să exploateze vulnerabilitățile sistemelor digitale, lipsa cunoștințelor consumatorilor, slăbiciunile acestora și manipulându-le comportamentul, exploatându-i emoțional în multe situații.
Inteligența artificială și expansiunea tranzacțiilor la distanță au facilitat creșterea gradului de sofisticare a infractorilor cibernetici. Un exemplu este utilizarea IA generative, adică folosirea instrumentelor de inteligență artificială capabile să producă conținut, inclusiv text, audio și video în scopul fraudării intereselor financiare ale indivizilor și ale companiilor. Infractorii care folosesc inteligența artificială generativă pot face înșelătorii mai rapide, mai sofisticate și mai greu de detectat, prin trimiterea de mesaje de phishing, sau creând urme și contexte ale activității digitale cu scopul de a părea că este o persoană reală deși este vorba despre o identitate fictivă sau chiar uzurpând identitatea unei persoane reale, pentru a păcăli alte persoane , cu scopul de a aduna informații financiare sensibile și de a îndemna la investiții false.
Exemple de escrocherii realizate cu ajutorul inteligentei artificiale
Înșelătorii automate de servicii pentru clienți: roboții bazați pe inteligență artificială pot emula/ copia/ imita pe reprezentanții uni serviciu real pentru clienți, îndrumând consumatorii să dezvăluie informații personale sau să se angajeze în tranzacții financiare sub pretexte false.
Phishing și inginerie socială: algoritmii AI pot analiza cantități mari de date pentru a crea mesaje personalizate care imită sursele legitime, crescând probabilitatea succesului atacurilor de tip phishing. Escrocherii cu criptomonede au devenit o preocupare tot mai mare în peisajul digital. Aceste escrocherii implică de obicei practici înșelătoare care vizează exploatarea lipsei de înțelegere a persoanelor cu privire la criptomonede. Prin tehnicile phishingului, în care atacatorii vizează adesea informații referitoare la portofelele online, escrocii vizează cheile private ale portofelului cripto, care le sunt necesare pentru a accesa fondurile din portofel.
Tehnologiile de tip deepfake: folosind audio și video generate de AI, escrocii pot uzurpa identitatea unor persoane de încredere sau pot crea scenarii false, înșelând consumatorii în tranzacții frauduloase sau dezvăluind informații sensibile. Un astfel de exemplu implică promisiuni făcute de un reprezentanta al unei autorități sau un conducător de instituție care se bucură de încrederea publicului, care face sugestii de investiții în diverse active digitale, făcând declarații privind o anumită rentabilitate garantată: orice ofertă cripto care promite că vei obține un profit este un steag roșu.
Pentru a se proteja împotriva înșelătoriilor cripto, consumatorii ar trebui să efectueze cercetări amănunțite înainte de a investi în astfel de active, să folosească portofele securizate și să rămână informați cu privire la cele mai recente tactici de înșelătorie. În societatea actuală, există organisme de reglementare și platforme de criptomonede care joacă un rol crucial în implementarea măsurilor de detectare și prevenire a acestor escrocherii, promovând un mediu mai sigur pentru tranzacțiile cu active digitale.
Este imperativ ca societatea să rămână vigilentă și activă în adoptarea unor măsuri solide de securitate cibernetică, încurajarea colaborării internaționale și implementarea tehnologiilor de ultimă oră pentru a se plasa cu un pas înaintea infractorilor cibernetici, dar tot atat de importante sunt educarea consumatorilor și campaniile de conștientizare cu privire la aceste tactici, care să atingă un public cât mai larg și, în special, pe cei mai vulnerabili la aceste tactici frauduloase.
Pregătirea în mod pro activ pentru potențialele amenințări deepfake nu numai că previne frauda financiară de succes, ci și atenuează alte riscuri pentru consumatori, precum riscurile emoționale.
Lupta împotriva deepfake-urilor este o provocare din ce în ce mai are din cauza algoritmilor lor îmbunătățiți și a disponibilității pe scară largă a instrumentelor de inteligență artificială care facilitează crearea de videoclipuri deepfake, care depășesc adesea capacitățile unui om obișnuit de detectare a înșelăciunii. De aceea, și stabilirea unor cadre clare pentru drepturile consumatorilor de servicii financiare digitale apare ca un imperativ nenegociabil în căutarea echității, transparenței și răspunderii față de aceștia.
