Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului de Dezastre este marcată în fiecare an în data de 13 octombrie. În acest an, Asociația Consumers United/Consumatorii Uniți și-a concentrat atenția asupra efectele schimbărilor climatice care dau naștere la dezastre, asupra bunăstării consumatorilor. Riscul climatic a devenit o certitudine, nu o probabilitate.
Pe parcursul anilor 2023 și 2024, incendiile din Europa și America de Nord, inundațiile din S-E Europei și valurile de căldură record din Europa, SUA și America Latină au demonstrat că vremea severă și riscurile legate de climă reprezintă acum o amenințare existențială pentru modul în care trăim și muncim.
Există o oportunitate extraordinară de a reduce acest decalaj de protecție, de a oferi o valoare reală consumatorilor și de a îmbunătăți modul în care societatea răspunde la riscurile meteorologice severe și climatice. După episodul inundațiilor dezastroase din Galați și Vaslui, în țara noastră ar trebui conștientizat de către proprietarii de locuințe, de exemplu, că aceste evenimente sunt provocări actuale și nu probleme pe viitor.
O mai bună evaluare a riscului poate conduce la o acoperire prin asigurare mai bună, dacă consumatorii ar alege atât polița obligatorie PAD, cât și o poliță facultativă. Asigurarea împotriva dezastrelor oferă protecție împotriva inundațiilor, cutremurelor și alunecărilor de teren și este obligatorie conform Legii 260/2008. Costul anual este de 130 de lei pentru clădirile construite din materiale durabile și 50 de lei pentru locuințele din chirpici sau paiantă.
Cu toate acestea, deși multe gospodării din România au văzut recent care sunt amenințările, nu au luat încă nicio măsură. Patru din cinci locuințe din România nu sunt asigurate împotriva dezastrelor naturale, precum cutremure, alunecări de teren și inundații, deși acest lucru este obligatoriu prin lege.
Dincolo de daunele economice, numeroasele dezastre din ultimii ani au evidențiat necesitatea unei abordări pro-active pentru identificarea, atenuarea și adaptarea la riscuri. Într-o lume cu infrastructură îmbătrânită, cu creștere urbană în zone predispuse la riscuri, acum ne confruntam cu dezastre care fie nu au fost anticipate, fie considerate improbabile în urmă cu doar câteva decenii, datorate schimbărilor climatice. Această situație în evoluție necesită și o pregătire activă pentru o gamă mai largă de riscuri, dintre care unele ar fi putut fi ignorate sau subestimate anterior. Chiar dacă aceste provocări privind identificarea riscurilor au fost rezolvate, asigurarea facultativă nu poate fi singurul pilon de atenuare a efectelor de schimbările climatice și trebuie completate de adaptare și, uneori, prin mecanisme de solidaritate.
